logo
Meniu

No flash player!

It looks like you don't have flash player installed. Click here to go to Macromedia download page.

Bridge, sahul cartoforilor

Cel mai „intelectual“ joc „de noroc“ a devenit hobby mondial în primele două decenii după nastere âPatru cupe contrate si recontrateâ ies din âmansÄâ, dar nu devin âslem micâ. Iar dacÄ ânu Å£ine impasulâ, pentru cÄ Nordul are o âÅ£inereâ în plus, pentru cÄ a fentat axa adversÄ licitând o âtreflÄ de precizieâ greu de înÅ£eles de cÄtre cei care s-au oprit cu învÄÅ£atul la ânaturalÄâ sau la âmajorÄ Ã®n cinciâ, âpicÄrileâ (mai scumpe âîn zonÄâ) pot costa enorm. Asa sunÄ jargonul celui mai complicat si mai spectaculos joc de cÄrÅ£i din lume. De fapt, totul este mult mai simplu, dar e nevoie de multÄ rÄbdare si de mÄcar trei prieteniâ¦
DouÄ lucruri trebuie stiute despre bridge. Primul este cÄ jocul se compune din douÄ segmente - licitaÅ£ie si joc de levate (mâini adjudecate). Al doilea este cÄ importanÅ£a culorilor este fix invers faÅ£Ä de poker: de la mic la mare - treflÄ (C, de la Clubs), caro (D, de la Diamonds), cupÄ (H - Hearts) si picÄ (S - Spades). Trefla si caroul se numesc âculori minoreâ, cupa si pica - âmajoreâ. Peste toate se aflÄ jocul fÄrÄ atu (NT - no trump), considerat cel mai greu de realizat.
Practic, licitând, partenerii (axele Nord-Sud si Est-Vest) schimbÄ informaÅ£ii despre cÄrÅ£ile deÅ£inute si încearcÄ sÄ liciteze numÄrul de levate adjudecate. Pentru cÄ fiecare jucÄtor are câte 13 cÄrÅ£i în mânÄ, licitaÅ£ia începe când una dintre axe considerÄ cÄ-si poate adjudeca mai mult de 6 âmâiniâ: licitaÅ£ia minimÄ de o treflÄ (1C) înseamnÄ cÄ axa va câstiga 6+1 levate (ca la whist sau renÅ£), trefla fiind atu. LicitaÅ£ia maximÄ, de 7NT, înseamnÄ cÄ axa va câstiga toate mâinile, fÄrÄ sÄ fie nevoie de atu (care, ca în orice joc de atu, âtaieâ celelalte culori). LicitaÅ£ia nu poate curge decât în ordine crescÄtoare: dupÄ 3 cupe, de exemplu, nu se mai pot anunÅ£a 3 trefle sau 2 pici, ci doar 3 pici, 3NT, 4C etc.
Din momentul în care licitaÅ£ia se încheie, membrul axei câstigÄtoare care a licitat primul rÄmâne cu cÄrÅ£ile în mânÄ, iar partenerul lui pune cÄrÅ£ile pe masÄ, devenind âmortulâ mesei. JucÄtorul activ trebuie sÄ ducÄ la îndeplinire contractul, jucându-si cÄrÅ£ile si atuurile în funcÅ£ie de informaÅ£iile pe care le-a obÅ£inut ascultând licitaÅ£ia axei adverse (dacÄ Vestul, de exemplu, a licitat de douÄ ori cupa, atunci se intuieste numÄrul de cupe si cel de puncte - asi, popi, dame si valeÅ£i - pe care îl are acel jucÄtor). Un joc - licitaÅ£ie si joc de levate - poartÄ numele de âdonÄâ.
Acestea fiind spuse, mai trebuie menÅ£ionat cÄ existÄ, în bridge-ul clasic, douÄ mari sisteme de licitaÅ£ie si, dincolo de acestea, douÄ mari sisteme de joc. Ãn sistemul cel mai popular din România, axa care are mai multe puncte âplÄtesteâ axei adverse o âamendÄâ (loaze) egalÄ cu diferenÅ£a de puncte dintre axe. Valoarea unui punct din diferenÅ£Ä este egalÄ cu valoarea unei mâini câstigate fie pe atu de culoare minorÄ, fie âpe majorÄâ, în funcÅ£ie de âzonÄâ (vulnerabilitate). âZonaâ, în mod convenÅ£ional, este âpeâ axa care a câstigat prima licitaÅ£ie, la prima mânÄ jucatÄ, apoi, indiferent cine câstigÄ urmÄtoarele licitaÅ£ii, pe a doua axÄ, pe niciuna dintre axe si, în cea de-a patra mânÄ, âpeâ ambele axe. Ãn al doilea sistem de licitaÅ£ie nu conteazÄ decât contractele de mansÄ (minim 3NT, 4H, 4S, 5C sau 5D), câstigÄtoare fiind echipa care realizeazÄ prima trei manse.
Ca sistem de joc, existÄ jocul deschis, în care joacÄ, indiferent câte mâini (de obicei, multiplu de patru), aceiasi parteneri, si âduplicatulâ, sistemul de competiÅ£ie, în care aceeasi distribuÅ£ie de cÄrÅ£i este repartizatÄ mai multor grupuri de jucÄtori, câstigÄtori fiind cei care reusesc sÄ liciteze si sÄ realizeze cel mai bun contract.
Pentru cÄ licitaÅ£ia poate oferi mult mai multe informaÅ£ii decât cele care par a fi transmise - âo treflÄâ, licitat ferm, poate însemna 18 puncte în mâna celui care liciteazÄ, în timp de âo treeeeflÄÄÄâ tÄrÄgÄnat si cu o voce mai slabÄ poate însemna punctaj minim, de 12 puncte, fÄrÄ o culoare puternicÄ - se întrebuinÅ£eazÄ deseori âcutia de licitaÅ£ieâ. Aceasta este (evident!) o cutie care conÅ£ine cartonase cu tot ce se poate rosti la o licitaÅ£ie (3NT, contrÄ, recontrÄ, de exemplu), pentru a evita utilizarea inflexiunilor vocii în transmiterea de informaÅ£ii suplimentare.

Din Rusia, cu dragoste
Bridge-ul este cunoscut ca fiind un joc tipic englezesc, care necesitÄ mult timp, multÄ concentrare, calm, capacitatea de a rÄmâne tÄcut multÄ vreme si zeci si zeci de alte atribute care, de altfel, au contribuit din plin la înconjurarea jocului într-o aurÄ misticÄ, de âsport al minÅ£iiâ. Ce-i drept, nu este un joc pentru profesionistii de septicÄ, dar nici nu e nevoie sÄ fii absolvent de matematici superioare pentru a-l putea juca.
Despre bridge s-a vorbit atât de mult si s-au scris atâtea cÄrÅ£i încât cei mai mulÅ£i cred cÄ este vorba de o invenÅ£ie pierdutÄ Ã®n negura timpului. DimpotrivÄ, bridge-ul are doar un pic mai mult de un veac vechime, prima carte de reguli de joc fiind publicatÄ Ã®n 1886. Ãn fapt, jocul este chiar departe de a fi vreo meteahnÄ britanicÄ, pânÄ si numele sÄu provenind de la denumirea ruseascÄ de âbiritchâ, un joc cunoscut în epocÄ drept âwhist rusescâ. AristocraÅ£ia din Moscova si cea din Sankt Petersburg au fost, de fapt, cele care s-au plictisit de monotonia whist-ului si au decis sÄ complice un pic regulile. Ãn biritch existau âmanseleâ - minim 3NT, 4H sau 5D, însÄ mai existau complicaÅ£ii la celelalte culori - nu se puteau juca decât minimum douÄ trefle (6+2 mâini câstigate cu atu treflÄ). Existau, de asemenea, slemul (din eng. âslamâ), contra, recontra si âmortulâ.
Consacrarea jocului a venit mai rapid decât cea a unei vedete pop de astÄzi: în 1890 se juca bridge pretutindeni în Statele Unite si în Marea Britanie, marii âtrendsetterâ-i ai vremii. Ãn 1904, bridge-ul ajunge aproape de forma utilizatÄ si astÄzi în competiÅ£ii, âroyal auction bridgeâ, noua formulÄ incluzând punctele de penalizare (loazele). Conceptul de vulnerabilitate si, odatÄ cu el, jocul modern apar în 1925, sub âreasezareaâ lui Harold Stirling Vanderbilt. Din 1930 apar si marile campionate de bridge, sub setul de reguli ale lui Vanderbilt, si încep sÄ se dezvolte sistemele de licitaÅ£ie paralele, unde simbolurile depÄsesc înÅ£elegerea profanilor si nimic nu este ceea ce pare. Se joacÄ, astfel, trefla albastrÄ si trefla de precizie, sisteme în care se comunicÄ mult mai multe informaÅ£ii decât la licitaÅ£ia naturalÄ sau âmajora în cinciâ, dar si cu o dimensiune âde protecÅ£ieâ: dacÄ licitaÅ£ia este întreruptÄ brutal, contractul licitat este încÄ plauzibil desi, de exemplu, cele trei carouri licitate nu gÄsesc un corespondent în numÄrul de carouri deÅ£inut de o axÄ sau în punctele pe care alt sistem de licitaÅ£ie le-ar sugera ca fiind garantate.





Variante si legi
Ãn lume se mai joacÄ douÄ variante de bridge: singaporez si âde licitaÅ£ieâ. Varianta din urmÄ este identicÄ jocului âde contractâ, diferind doar sistemul de punctare. Ãn schimb, varianta singaporezÄ pare sÄ fie o adevÄratÄ schismÄ, redefinind totul, de la simpla idee de axe (echipe). Ãn aceastÄ versiune, fiecare jucÄtor liciteazÄ individual, ridicÄ licitaÅ£ia în funcÅ£ie de ceea ce âvorbescâ si ceilalÅ£i trei jucÄtori si, la sfârsit, cel care câstigÄ licitaÅ£ia îsi alege partenerul de echipÄ, care devine âmortâ. Singurul server care gÄzduieste acest tip de joc pare sÄ fie Viwawa. Cel mai fascinant lucru, spun experÅ£ii, este cÄ tinerii singaporezi, cei de la care a pornit inovaÅ£ia, nu au habar despre cum se liciteazÄ si ce presupune un contract în bridge-ul clasic. DiscuÅ£iile în timpul jocului nu sunt interzise, iar câstigÄtorul licitaÅ£iei preferÄ, de obicei, sÄ se alieze cu jucÄtorul care are culorile care îi lipsesc, nu cel care ar avea cÄrÅ£ile âde întÄrireâ pentru propriile culori.
Ãn România, bridge-ul a revenit exploziv dupÄ 1990, dupÄ ce se jucase exclusiv âundergroundâ, de la interzicerea de cÄtre autoritÄÅ£ile comuniste, în 1983, a oricÄror adunÄri de acest gen. PasÄ-mi-te, era un joc de oameni destepÅ£i, iar mai multe minÅ£i luminate la un loc reprezentau un pericol pentru orânduirea socialistÄ. AltÄ legendÄ spune cÄ soÅ£ii Ceausescu ar fi avut ceva de rezolvat cu fiul cel mare, Valentin, iar acesta era plecat la un tur-neu de bridge. Drept represalii, toate cluburile au fost închise, iar competiÅ£iile au fost anulate. Cert e doar cÄ românii nu au avut parte de bridge âoficialâ timp de sapte ani.
La polul opus, legenda spune cÄ s-a întâmplat, în SUA, ca o doamnÄ sÄ-si împuste soÅ£ul pentru o manevrÄ gresitÄ si cÄ judecÄtorul, jucÄtor de bridge, la rândul sÄu, a fost extrem de blând, gÄsind cÄ gestul a fost justificat.

De Radu Rizea (5 dec 2008,in saptamna financiara)


Comentarii




Postat de: r66_io
Subiect: Funny
Comentariu:Acel Bridge singaporez seamana cu ce jucam noi prin liceu; \"tarnim parca se numea\".
Postat de: flavoneus
Subiect: flavoneus
Comentariu:bridge ul contract a fost "inventat" practic de Ely Clubertson, jumate american , jumate rus, care intamplator s-a nascut in Romania la Poiana varbilau in judetul Prahova cred ca putini cunosc amanuntul asta...si daca tot e bbo romania cred ca trebuie sa amintim asta
Postat de: Redme
Subiect: la dizertatii sutem world class !!!
Comentariu:Sorry, dar mie nu-mi place deloc stilul si mai ales ideea care o expune. Adica ce ? E o prostie joc, o amestecatura de burlesc si spleen, functie de zona geografica. Documentarile autorului sunt extrase in mare parte din partea distractiva a jocului, si aduce (cred) o lumina violet aspra bridge-ului. Apropo, explozia de care vorbeste(nn 1990) a fost defapt in 1975 !!!!!!! Ma rog, ma opresc aici ptr ca ar trebuii sa sriu prea mult....poate ca Pledoarie ptr bridge ar fi o contramasura buna.
ro eng
Login

Cauta

Membrii Forum

Sarbatoritii Zilei